Arthur Golden – „Memoriile unei Gheişe“

 

ARTHUR GOLDEN

Scurtă biografie

 

  • Arthur Golden s-a născut în Chattanooga, Tennessee.
  • A absolvit prestigiosul Harvard College în 1978, cu o diplomă în istoria artei, specializându-se în arta japoneză.
  • În 1980, şi-a încheiat studiile de masterat în istoria şi civilizaţia Japoniei la Universitatea Columbia, unde s-a iniţiat şi în limba chineză.
  • După o vară petrecută la Beijing, continuându-şi activitatea academică, a început să lucreze la o revistă de limba engleză din Tokio.
  • La întoarcerea în Statele Unite a obţinut o a doua diplomă de masterat, în limba şi literatura engleză, de la Universitatea Boston.
  • În prezent locuieşte în Brookline, Massachusetts, unde îşi urmează preocupările academice şi  vocaţia de scriitor.

 

MEMORIILE UNEI GHEISE

 

  • Memoriile unei gheise este prima carte a lui Arthur Golden, rod al unei intense munci de cercetare şi documentare – în bibliotecă, dar mai ales „pe viu“ – , ca şi al pasiunii sale de o viaţă pentru cultura şi civilizaţia orientală.
  • Bestseller international, numărul 1 în topurile din Europa şi America, vândut în peste 4 milioane de exemplare şi tradus în peste 35 de limbi.
  • Ecranizarea romanului poartă semnătura regizorului Rob Marshall.

Premii:

–        Oscar 2006 pentru cea mai bună scenografie, imagine, costume.

–        Globul de aur pentru cea mai buna coloana sonora – John Williams.

–        Bafta pentru imagine, costume.

–        Premiul Anthony Asquith pentru muzică – John Williams.

 

Scurta prezentare

Ce este o gheişe? Un obiect al dorinţei. O operă de artă în mişcare. Un actor, un artizan, un entertainer, după tradiţia japoneză. Un tip uman la graniţa clişeului cultural, imposibil de redat în categoriile occidentale. Sau poate doar o femeie care posedă, în cea mai înaltă măsură, rafinamentul artelor lumeşti.

În 1929, Chiyo, o fetiţă de nouă ani dintr-un sat japonez, este vândută unei gheişe din Kyoto,  care o supune unui tratament extrem de dur, geloasă pe frumuseţea ei uimitoare. Într-un târziu Chiyo e salvată de marea rivală a lui Hatsumono, Mameha, care o ia sub aripa ei ocrotitoare. Chiyo devine astfel gheişa Sayuri, pregătită cu toate aptitudinile sociale şi artistice de care e nevoi pentru a supravieţui în societatea japoneză a secolului trecut.

Pătrunzând în această lume tainică, Sayuri este învăţată că o gheişă nu este liberă să iubească sau să îşi urmeze propriul său destin. Mentora ei, Mameha, înţelege limitele unei relaţii intime ca un patron special sau danna, şi o învaţă pe Sayuri să îşi ţină foarte bine în frâu sentimentele. Spre deosebire de rivala lui Sayuri, pe nume Hatsumomo, Mameha ştie că o gheişă nu îşi poate permite să se lase în voia pasiunii ei pentru un bărbat. Totuşi, Sayuri nu poate uita un moment de o neaşteptată blândeţe pe care l-a trăit la o vârstă fragedă. Amintirea acelui moment sclipeşte ca un miraj şi o susţine în anii grei de suferinţă.

Lumea mea este pe cât de interzisă, pe atât de fragilă; fără misterele ei, nu ar putea supravieţui” (Sayuri). 

 CITATE

 

Oricare ar fi chinurile şi triumfurile noastre, oricât de mult am suferi, mult prea curând se împrăştie otul, ca tuşul prea subţire pe hârtie.

O minte tulburată de îndoială nu se poate concentra pe cursul victoriei.

Destinul nu e întodeauna ca o petrecere la sfârşitul serii. Uneori nu înseamnă decât lupta zilnică pe care o duci cu viaţa.

Durerea e un lucru foarte ciudat; suntem atât de neputincioşi în faţa ei. E ca o fereastră care se deschide atunci când vrea ea. Camera se răceşte şi nu putem decât să tremurăm. Dar de fiecare dată se deschide mai puţin, până când, într-o zi, ne întrebăm ce s-a ales de ea.

Nici unul din noi nu găseşte pe lume atâta bunătate cât ar trebui, mi-a spus el, şi şi-a mijit ochii ca şi când ar fi vrut să-mi spună să mă gândesc bine la ceea ce-mi spusese (p132).

Când două fete sunt legate una de alta ca surori, are loc o ceremie asemănătoare căsătoriei. După aceea se consideră aproape ca făcând parte din acelaşi neam, îşi spun uneia alteia „soră mai mare“ şi „soră mai mică“, exact ca în familie. Unele gheişe nu iau acest rol atât de în serios cum ar trebui, dar o soră mai mare care-şi face treaba cum se cuvine ajunge cea mai importantă persoană din viaţa unei tinere gheişe (p.150).

În cele din urmă am ajuns la concluzia că nu aveam de ales, trebuia să mă supun şi să suport consecinţele, oricare ar fi fost ele.

Uneori, în viaţă dăm de lucruri pe care nu le înţelegem pentru că n-am mai văzut niciodată ceva asemănător.(p. 131)

Nu-i mulţumeam pentru monedă, nici chiar pentru că se obosise să se oprească lângă mine. Îi mulţumeam pentru… ei bine, pentru ceva ce nu sunt sigură că pot explica, nici chiar acum. Pentru că-mi arătase că pe lume există şi altceva decât cruzime…cred (p 132).

În această scurtă întâlnire cu Preşedintele mă transformasem dintr-o fetiţă pierdută, care avea înaintea ei o existenţă searbădă, într-o fată cu un ţel în viaţă. Poate că ţi se pare ciudat că o întâlnire întâmplătoare pe stradă a putut atrage o asemenea schimbare. Dar uneori aşa e viaţa, nu? Şi cred că dacă ai fi fost acolo să vezi ce am văzut eu şi să simţi ce am simţit eu, ţi s-ar fi întâmplat la fel (p.133).

Când eram tânără, credeam că viaţa mea nu ar fi fost o zbatere neîntreruptă dacă doamna Tanaka nu m-ar fi smuls din căsuţa mea cherchelită. Dar acum ştiu că lumea noastră nu e cu nimic mai durabilă decât un val care se ridică din ocean. Oricare ar fi chinurile şi triumfurile noastre, oricât de mult am suferi, mult prea curând se împrăştie totul, ca tuşul prea subţire pe hârtie (p. 497).

Acest articol a fost publicat în Activitati CDI 2009-2010, Cartea saptamanii propusa de CDI. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s