„Cât de eficient citesc elevii?“ – Lucreția Bîrz

Lectura constituie o activitate fundamentală pentru întreţinerea condiţiei intelectuale, îmbogăţirea cunoştinţelor şi a limbajului, pentru cunoaşterea indirectă a realității și a diferitelor universuri.

Lectura face parte din existența civilizației, este legată de dimensiunile și ritmurile progresului, de starea și aspirațiile societăților și indivizilor, de orice construcție intelectuală majoră. Lectura a devenit calea regală a cunoașterii, a certitudinii, a liniștii și neliniștii, poarta cea mai deschisă către alții și către sine, un fenomen încă tainic, niciodată același, o fântână nesecată de personalite și stil. [3]

În timpul lecturii se întinde între cititor şi autor o punte; ei se întâlnesc în atmosfera  povestirii. Cititorul trăieşte sentimentele autorului; iubeşte, se teme, urăşte cu el. Se regăseşte în personajele din carte, se recunoaşte în personajele ei, descoperă gânduri şi pasiuni pe care le-a avut, probleme de viaţă care şi lui i s-au pus. Mai mult decât oricare din tehnicile audio-vizualului prin care sunt vehiculate valorile culturii, lectura  oferă celui care o parcurge, pe lângă satisfacţiile ce le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflecţie, de meditaţie. Ea îndeamnă la introspecţie, angajează valori formative care îşi pun amprenta pe întregul comportament al cititorului. Tocmai de aceea se apreciază că lectura (cărţi , reviste, ziare, diverse publicaţii), ar trebui sa fie una dintre cele mai raspândite şi intense activităţi ale omului modern.[2]

Adrian Marino stabileşte următoarele modalităţi de lectură: lectura-informaţie, lectura-distracţie, lectura-refugiu (formă de evaziune), lectura-plăcere, lectura-cultură, lectura-existenţă. Lor li se pot adăuga, cu eventuale suprapuneri, lectura de întreţinere, de îmbunătăţire a profesiei, lectura ca recreere, divertisment, cale spre cunoaşterea culturală sau ştiinţifică, lectura-curiozitate etc. Ca alte forme, se pot aminti, de asemenea, lectura-drog şi lectura-tranchilizant, privite ca valori terapeutice.[4]

Cititorul poate fi: pasionat ce strabate fără alegere tot felul de cărţi şi trăieşte din influenţa şi modelul lor, cititorul analist, cititorul cu pasiuni de etalare a cunoştinţelor, cititorul filosof cu tendinţe de critic de idei, cititorul snob în care literatura devine materie şcolară.

E bine să citeşti deoarece îţi lărgeşti viziunea despre lume,  înveţi să te exprimi, să comunici mult mai uşor, îţi dezvolţi spiritul critic şi imaginaţia. De asemenea, cartea este un excelent mediu pentru a asimila multe informaţii foarte rapid. În orice altă metodă de transmitere a informaţiei  viteza ta de procesare este scăzută. E mai greu să înţelegi vocea unei persoane care îţi vorbeşte într-un audio book, e dificil să te uiţi la un film şi să acumulezi informaţii rapid, în schimb, textul scris dintr-o carte poate fi asimilat foarte rapid.

Lectura îţi măreşte cultura generală, astfel că vei înţelege mult mai multe despre societate şi vei pătrunde sensurile unor fenomene care în trecut ţi se păreau întâmplătoare.

Citind te poţi distra. Cărţile pot fi mult mai interesante şi amuzante decât emisiunile de la televizor, deoarece sunt o formă superioară de distracţie, mai inteligentă şi mai profundă, pe care nu prea ai cu ce s-o înlocuieşti.

Oamenii care au o lectură bogată se deosebesc de ceilalţi: experienţa de viaţă este mai temeinică, gama sentimentelor pe care le trăiesc este mai variată, posibilitatea de a înţelege bucuriile şi suferinţele altora este mai mare.  Când stai de vorba cu un om care a citit mult, bogăţia lui de idei şi de imagini te farmecă.

Pentru a evalua cât de eficient citesc elevii din clasa a IX-a, în perioada septembrie – octombrie 2011,  am întreprins o cercetare la nivelul Colegiului Naţional „Horea, Clşca şi Crişan“ din Alba Iulia. Am utilizat ca metodă de cercetare ancheta pe bază de chestionar. Chestionarul a cuprins 15 întrebări închise şi a fost autocompletat de către elevi (vezi tab. 1)

Tab. 1. Întrebările chestionarului

Pentru fiecare întrebare din chestionar a fost stabilit un punctaj (0 p. sau 1p.) (vezi tab. 2). După ce toţi elevii au terminat de răspuns la întrebări, s-a citit punctajul corespunzător fiecărei întrebări, urmând ca elevii să-şi noteze punctajul obţinut pentru fiecare întrebare, iar la final să calculeze punctajul final. În funcţie de punctajul obţinut, elevii au avut posibilitatea să  citească interpretarea corespunzătoare (vezi tab.3).

Tab. 2. Punctajul pentru fiecare întrebare 

Tab. 3. Interpretare

Chestionarul a fost aplicat unui număr de 162 de elevi din clasa a IX-a, dintre care 107 au fost fete, iar 55 băieţi. Dacă avem în vedere profilul, 61,7% dintre elevii intervievaţi au provenit de la profilul real, iar 38,3% de la profilul uman.

Atunci când citesc, 98,1% dintre elevii chestionaţi au susţinut că se concentrază asupra textului pe care îl citesc, 17,9% dintre elevi au afirmat că în timp ce citesc un text le zboară gândul în altă parte, 29% îşi controlează cu greu emoţiile când sunt impresionaţi de ceea ce citesc, 16,7% au afirmat că atunci când citesc, deseori sunt preocupaţi de alte probleme, la 9,3% dintre elevi le este foarte greu să separe lumea textului de problemele lumii reale, 75,3% dintre elevi obişnuiesc să înlăture orice element care le poate distrage atenţia de la ceea ce citesc, 25,9% au afirmat că cedează uşor elementelor care le distrag atenţia, 38, 3% dintre elevi au idei preconcepute în legătură cu autorul sau cu textul citit, 79% dintre elevi obişnuiesc să citească mai întâl textul cu atenţie şi abia apoi să-l judece, 87,7%  se străduiesc să înţeleagă textul, citindu-l cu răbdare, de câte ori este nevoie, 16% evită pe cât posibil părţile dificile din text, 90,7% dintre elevi obişnuiesc să se concentreaze asupra ideilor principale, asupra legăturilor dintre idei, 83,3% dintre elevi atunci când citesc caută anumite informaţii, pe care le consideră utile la momentul respectiv, 75,3% consideră orice lectură un exerciţiu, pentru care merită să se străduiască, iar 46,3% dintre elevi caută texte uşoare, care nu solicită foarte mult timp şi din care pot obţine uşor informaţii.

Dacă avem în vedere punctajul total obţinut de elevi, se poate observa în tabelul 5 că majoritatea elevilor, adică 79%,  au obţinut un punctaj care se situează în intervalul 10 – 15 puncte, deci putem spune că majoritatea elevilor claselor a –IX-a sunt nişte cititori interesaţi şi eficienţi. Restul elevilor, adică 21%, au obţinut un punctaj mai mic, încadrânduse în intervalul 5- 9 puncte, deci putem spune că ei manifestă interes pentru citit şi ştiu cum să se concentreze şi să facă legătura cu textul pe care îl citesc. De remarcat este faptul că nici unul din elevii chestionaţi nu a aobţinut un punctaj mai mic de 5. Dacă elevii obţineau un punctaj care se încadra în intervalul 0-4 puncte acest lucru însemna că elevii respectivi fie nu manifestau interes pentru citit, fie nu ştiau cum să citească eficient.

BIBLIOGRAFIE:

  1. BREBAN, Olivian. Motive pragmatice pentru care cititul e o treabă bună – http://fiieficient.com/2009/05/motive-pragmatice-pentru-care-cititul-e-o-treaba-buna
  2. Lectura în dezvoltarea culturală a individului – http://www.scritube.com/literatura-romana/Lectura-in-dezvoltarea-cultura53211209.php
  3. Stoica, Ion. Informație şi cultură: sinteze, reflecții, atitudini. București: Ed. Tehnică, 1997
  4. Ciucă, Cristina. Strategii pentru dezvoltarea gustului pentru lectură în rândul elevilor – http://www.asociatia-profesorilor.ro/Educarea-gustului-pentru-lectura.html
  5. AVARVAREI, Adrian. 25 motive ca să citeşti mai mult – http://www.avarvarei.ro/25-motive-ca-sa-citesti-mai-mult/   

 

Acest articol a fost publicat în Cercetari. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s