Întâlnire cu scriitorul și regizorul Alexandru Jurcan

În cadrul manifestărilor dedicate zilelor francofoniei, Vineri 22 martie 2013, începând cu ora 13.oo, elevii și profesorii colegiului HCC au avut prilejul de a-l întâlni pe poetul, prozatorul, publicistul și regizorul Alexandru Jurcan. Acțiunea  a debutat cu un moment muzical în limba franceză oferit de elevele Ioaniciu Diana și Sofica Cătălina, a continuat cu un recital de poezie în limba română și în limba franceză, oferit de elevi ai clubului de lectură și s-a încheiat cu un dialog deschis elevi – scriitor. Dialogul purtat cu scriitorul le-a oferit posibilitatea elevilor de a-l cunoaște pe „omul” Alexandru Jurcan. Întrebările au gravitat în jurul operei scriitorului, dar au fost și întrebări care au l-au vizat pe domnul Alexandru Jurcan.

S S S S

Iată câteva din întrebările adresate și răspunsurile primite:

În romanul dvs. „Cei rămași pe pământ‟ apare menționat de câteva ori termenul de fericire. După părerea dvs., care ar fi secretul fericirii? Există o rețetă universal valabilă?

„Nu vă pot spune decât rețeta mea pentru fericire… Mi-au trebuit foarte mulți ani să-mi dau seama că trebuia să țin seama de ceea ce spuneau și alții înainte dar n-am crezut.., dar acum cred 100% în faptul că a fi fericit înseamnă că trebuie să fi în acord cu sinele. Fericirea însemna că eu mă accept pe mine cu calitățile mele, că eu sunt fericit că nu sunt dependent de nimeni, că eu sunt un om liber, că mă bucur de întâlnirea cu voi, de păsări, de o dimineaţă… Toată lumea filozofează… fericirea este starea ta care o ai înăuntru și dacă ți-o cultivi reușești să vezi partea plină a paharului… Trebuie să învățăm să-i dăm sarcini subconștientului… putem începe prin a gândi pozitiv… pentru mine fericirea este acordul cu tine, să fi tu împăcat cu tine însuți și atunci în jur este lumină”.

   Dumneavoastră credeți că ființa iubită crează un fel de sclavaj, încât deși persoana iubită nu excelează prin nimic, simți că moartea ei te-ar elibera?

„Când suntem îndrăgostiți suntem centraţi doar pe persoana respectivă, nimic nu mai are importanță, dar dacă am trăi așa toată viața ar fi vai de capul nostru…este o chestie maladivă, dar este bine că ni se întâmplă pentru că altfel viața ar fi foarte seacă… dar problema este că unul dă mai mult, iar celălalt mai puțin… este o minciună, nu ne iubim la fel”.

  Am citit volumul dvs. de poezii „La capătul morții‟. Cosideraţi că o sinucidere a sufletului poate conduce la o sinucidere reală? Se mai poate trăi după aceea?

„Nu mai are rost, ți-a rămas numai costumul fără nimic altceva. Domane ferește de așa ceva. Eu sunt de părere că chiar dacă ar trebui să traversezi un tunel foarte lung, plin de noroi, ar trebui să iubești viața pentru că este unică și ireversibilă, nimeni nu ți-o mai dă înapoi și nimeni nu merită lacrimile tale. Sunt de părere că cine se sinucide a ajuns la un grad de maladie psihică”

În romanul „Cei rămași pe pământ‟ apare expresia „Omul căzut din cărți‟. Ne puteți spune câteva lucruri despre această expresie

„ A fost foarte mândru atunci când a inventat această expresie. Scriitorul și-a imaginat că personajele din cărți au coborât pe pământ… Oamenii care citesc foarte mult îmi sunt foarte dragi, ei sunt niște oameni căzuți din cărţi pentru că își trăiesc o parte din viaţă acolo…. un personaj care a evadat dintr-un roman și care a venit aici lângă noi.‟

A mai spus: nu se citeşte, dar nu sunteţi voi de vină, ci voi trăiţi într-un secol nebun de agitat… aveți alte posibilităi. În Franţa s-au reîntros la lectură, dar după multă vreme astfel că în metrou nu este om fără o carte, în parcuri nu este un om fără o carte… Noi după revoluţie am fost însetaţi de vizual.

Ne puteţi descrie viața și fericirea într-un singur cuvânt?

„Amour”.

Consideraţi că trupul este o îngrădire a sufletului?

„Consider că trupul este deosebit de important şi de aceea trebuie să ni-l călim, să ni-l formăm ca să avem un suflet format şi nu deformat pentru că nu îi este tot una sufletului în ce trup trăieşte. Trebuie să avem grije de trup ca să-i creeăm o carcasă extraordonară”.

 Fericirea ne-o creăm noi sau o dobândim?

„Tu îţi faci fericirea, tu trebuie să-ţi stabileşti priorităţile şi să le urmezi și atunci vei fi cel mai fericit om. În faţa oglinzii, tu ar trebui să te cerţi mai mult decât te-ar certa alţii… da sunt un nu ştiu ce, dar te iert…trebuie să te ierţi pentru a putea merge mai departe pentru că dacă nu eşti tu împăcat cu tine totul este un dezastru”.

Fiecare scriitor are o poveste care l-a determinat să scrie. Ne puteţi spune poveste dvs.?

Este pur și simplu vocaţie. Te naşti cu asta. De mic am simțit că am ceva de spus

Scriitorul Alexandru Jurcan ne-a prezentat cartea pe care a lansat-o vara trecută. Este vorba despre volumul de proză „Șobolani bine educați‟ (proză scurtă și foarte scurtă) și a citit câteva povestioare încântându-ne cu talentul său de povestitor.

Acest articol a fost publicat în Activități 2012-2013, Intalnire cu scriitorul Alexandru jurcan, Uncategorized și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s