Vineri, 14 octombrie 2016, aproximativ 70 de elevi și profesori ai Colegiului Național „Horea, Cloșca și Crișan” au paricipat la conferința „De ce să mergem la teatru?”, organizată în cadrul Festivalului Internațional de Teatru „Povești”.
O conferință atipică, „jocul” fiind actorul principal, indiferent de vârstă, participanții fiind provocați să se joace.
Acțiunea în imagini
O serie de cercetări realizate pe tema lecturii în perioada 2014-2016 pot fi consultate accesând următoarele link-uri:
https://hcccdi.wordpress.com/cercetari/cercetare-lectura-carte-lectura-alba/
https://hcccdi.wordpress.com/cercetari/cercetare-pe-tema-lecturii-in-viata-elevilor/
hcccdi.wordpress.com/cercetari/lectura-cartea-in-viitor-definitia-lecturii/
Numărul 7 al revista Centrului de Documentare și Informare al Colegiului Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia prezinta atât cele mai semnificative proiecte realizate de și în CDI în anul școlar 2015-2016, cât și cele mai bune materiale realizate de elevi în cadrul activităților propuse și organizate de CDI.
O scurtă prezentare a activităților desfășurate în Centrul nostru de Documentare și Informare în anul școlar 2015-2016.
Elevii din clasa a XI-a G de la Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan‟ din Alba Iulia, au ca temă de studiu la disciplina sociologie, instituțiile sociale. Pentru o mai bună înţelegere a modului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor, în anul școlar 2015-2016, să demarăm proiectul „Biblioteca între oferta și cererea de lectură‟, proiect care și-a propus pe lângă partea teoretică și organizarea unor vizite de lucru la câteva biblioteci din Municipiul Alba Iulia. Folosindu-se de informaţiile oferite de mediul electronic și mai ales de informaţiile culese în timpul vizitelor de lucru, elevii au avut de realizat prezentări Power Point, materiale care au fost prezentate în cadrul unei sesiuni de comunicări.
Au fost organizate vizite la:
Obiectivele proiectului au fost:
Acțiunea în imagini
Pornind de la itinerarul istoric al ideii de educație, de la materialul documentar furnizat de filmul documentar „Educația interzisă”, de la „Dicționarul Enciclopedic de Filosofie și Științe umane” și de la manualele de Sociologie de liceu, în anul școlar 2015-2016,am demarat un proiect ambițios și oarecum riscant în care am testat actorul cel mai implicat în actul pedagogic și cel mai puțin ascultat în sensul adevărat al cuvântului și anume ELEVUL.
Astfel, împreună cu elevii am analizat și sintetizat practicile educative din diverse arii geografice și culturale în perioade istorice distincte. Dezbaterile foarte vii și argumentate au fost în măsură să sublinieze nevoia fiecărei societăți sau elite sociale de a se cultiva fie în sensul terminologiei latine „Edere, educare, educere”, adică a crește, a hrăni, a trage în afară, fie în sensul grecesc, paidéia, care urmărea obținerea virtuții, forții și minții (la Homer) sau împlinirea idealului țăranului harnic la Hesiod („Munci și zile”).
Prin film, chestionare, bibliografie, planșe, dezbateri, elevii au ajuns să înțeleagă că acestă problemă mondială, adică educația, este aproape peste tot în criză, fiind tributară unui model de secol XIX, în esență prusac, brevetat de Bismark și perfecționat în sistemele totalitare, un model care interzice de fapt educația autentică în accepțiunea termenilor grecești sau latini.
Desigur, justificarea instituțională legată de finalitățile educației se bazează pe costuri, pe nevoile economiei și mai puțin pe necesitățile elevilor. Aceștia și-au manifestat nemulțumirea față de insistența societății de a se reproduce mai ales în direcția uniformizării și a omului unidimensional și mai puțin în acord cu idealurile omului liber.
Fără a avea pretenția că am soluționat problema, considerăm că ar fi necesar să realizăm un echilibru între antiteze, adică între educația în sensul de creștere, dezvoltare, luminare și „interzicerea educației” de către instanțele oficiale, părinți, educatori sau chiar societate în ansamblul ei. O astfel de ipoteză a fost stabilită prin activitatea comună a elevilor și participanților la proiect, toți cei implicați fiind chemați să răspundă la întrebări legate de câteva teme cum ar fi: motivația școlară, ora ideală, elevul ideal sau profesorul ideal.
În viziunea elevilor, „elevul ideal” ar trebui să fie prietenos, activ la ore, onest, o persoană de încredere, silitor, atent tot timpul, ambițios, creativ, liber, sociabil, conștiincios, cooperant, glumeț, bine informat, dornic să cunoască, respectuos, generos, bine pregătit, adaptabil, organizat, un bun coleg, curios, diplomat, original, inteligent, echilibrat, descurcăreț, să aibă simțul umorului, să fie extrovertit, deschis la idei noi, carismatic, fără telefon, să fie un exemplu pentru ceilalți elevi. (a se vedea figura 1)
Fig.nr.1.„Elevul ideal” în viziunea elevilor
Întrebați care sunt motivele pentru care merg la școală, unii elevi au afirmat că merg la școala pentru a-și forma un viitor, pentru a obține o diplomă, pentru a-și îmbogății cunoștințele, pentru a se dezvolta din punct de vedere personal și profesional, pentru a ajunge să se cunoască mai bine pe ei înșiși, pentru a socializa, dar și pentru a se întâlni cu colegii și prietenii. Totuși sunt și elevi care merg la școală din obligație (obligați de părinți sau/și de sistem). (a se vedea figura 2)
Fig.nr.2. Motivele pentru care elevii merg la școală
În viziunea elevilor, „ora ideală” ar trebui să conțină activități practice, să fie interactivă, în cadrul orei ar trebui să aibă loc dezbateri, ora ar trebui să conțină momente audio-video, în clasă este o atmosferă plăcută, se poate asculta muzică, elevii lucrează în echipe, cooperează, sunt valorificate calitățile elevilor. În cadrul orelor sunt organizate jocuri, se spun glume, se desfășoară activități în aer liber, nu se acordă note, elevii sunt deschiși, interesați și dornici de a se implica. (a se vedea figura 3)
Fig.nr.3. „Ora ideală” în viziunea elevilor
„Profesorul ideal” în opinia elevilor ar trebui să fie o persoană răbdătoare, un bun strateg, să fie experimentat, să dea dovadă de tact pedagogic, să fie glumeț, un bun actor, să aibă spirit de inițiativă, să fie înțelegător, inteligent, ingenios, carismatic, democrat, știe să se impună într-un mod respectuos, știe să capteze atenția, este creativ, sociabil, empatic, optimist, corect, îi place să se implice, iubește copiii, știe cum să raporteze materia predată la viața de zi cu zi, este un om bine organizat, original, deschis la nou, înțelept, fără prejudecăți, binevoitor, extrovertit și este pasionat de munca lui. (a se vedea figura 4)
Fig.nr. 4. „Profesorul ideal” în viziunea elevilor
Acțiunea în imagini
Documentarul „Educația interzisă” în limba română
Joi, 26 Mai 2016, elevii Colegiului HCC au avut prilejul de a cunoaște și dialoga pe teme culturale și nu numai cu trei dintre membrii redacției „Dilema Veche” și anume Mircea Vasilescu, Sever Voinescu și Andrei Manolescu.
Acțiunea în imagini
